Povestea mea incepe undeva in indepartata si mistica Indie, in cel mai mare centru yoga din lume. Acolo, in Rishikesh, la 25 de ani am pus pentru prima mana pe un creion si m-am pus sa trag linii ca si cum as fi desenat ceva. Atunci au inceput sa se declanseze singure povesti subliminale, lucruri de care nu aveam habar ca se pot produce prin niste linii trasate aleatoriu pe hartie. De atunci desenez in baruri, pe tren, pe plaja, pe munte, la o discutie cu un prieten esential, cand ploua, cand e cald, cand mi-e rau si cand explodez de fericire...de cele mai multe ori dau desenele unuia dintre cei prezenti. Cateodata fac colaje... Viata asta e imensa. Continuati sa va manifestati!
cu drag,
Manu






2 comentarii
ionjohn
30.01.2009Complexitatea lucrarilor tale ma copleseste.Regasesc aici structuri sociale, calamitati naturale, scena politica, fluturasul primului sarut sau prima inghetata. Chiar nu cred ca as putea sa-mi procur atat de mult timp, incat sa comentez tot ce vad aici... as putea scrie o carte. Nu stiu, mai vad, dar tu nu te opri!
Ali
30.01.2009Ce bine ca ai prins gustul liniilor, a formelor si a culorii! Acum nu o sa te mai opresti!
Comentează şi tu: